Str. Pielarilor nr.6-8 Sibiu – 550256
0269.235.576

PIERDUT ÎN CASA DISTRACŢIEI

[button url=”http://www.ociro3.javimalave.com/wp-content/uploads/2013/01/PIERDUT-ÎN-CASA-DISTRACŢIEI.doc” newwindow=”true” size=”small” color=”blue”]Descarcă articol[/button]

Obiectivele lecţiei: Participanţii simt confuzia, frustrarea şi zădărnicia de a încerca să înţeleagă cine sunt doar din opiniile altora.

Pasaj biblic: Viaţa lui Iosif în Geneza capitolele 37-49.

Adevăr biblic: [Gn. 49:22-24] La fel ca Iosif, suntem răniţi de „săgeţile” pe care oamenii le aruncă în noi (comentariile şi părerile despre noi, ambele negative sau pozitive), dar Dumnezeu ne poate ţine fermi prin învăţătura despre semnificaţia noastră.

Verset de memorat: [Gn. 49:22-24]

Ce ai nevoie: Două oglinzi mici şi vaselină; hărtie şi pixuri pentru fiecare grup.

Deschiderea

Înainte de începerea cursului, găseşte două oglinzi mici şi ungele cu vaselină. Testează-le şi vezi dacă este suficientă vaselină pentru a deforma imaginea reflectată, dar să fie destul de clară pentru ca participantul, cu puţin efort, să poată distinge câte degete sunt ridicate langă el de cineva din spatele lui.
Împarte participanţii în două echipe egale şi pune-i să se alinieze în spatele primei persoane din echipă. Pune oglinzile pe câte un scaun în cealaltă parte a camerei. Alege doi participanţi din fiecare echipă să stea în faţa scaunelor cu spatele la echipă. Explică-le că fiecare persoană va alerga la scaun, va ridica oglinda, o va folosi pentru a se uita în spate şi va spune câte degete ridică persoana din spatele lor. Atunci când au ghicit, aleargă înapoi la echipa lor şi ating persoana următoare. Spune-i persoane-i care arată degetele pentru participant, să-şi ţină mâna în dreptul ei, astfel încât, echipa să nu vadă şi să strige răspunsul persoanei ce ţine oglinda. Dacă cineva strigă răspunsul, cel care ţine mâna trebuie să schimbe numărul degetelor arătate. Felicită echipa care termină prima. Apoi întreabă:

* În ce mod au fost diferite oglinzile decât te aşteptai tu să fie?
* Ce ai putut vedea în reflexia lor?
* Ce a fost dificil să vezi?

În aceste serii de lecţii ne-am dat seama că nu putem să ne cunoaştem pe sine fără o perspectivă pe care o găsim despre noi de la Dumnezeu sau de la alţi oameni. Dar din păcate, la fel ca şi aceste oglinzi, aceasta nu oferă o reflexie clară, iar reflexia pe care o vedem despre noi prin cei din jurul nostru este deformată, făcând să pară şi mai greu să ne dăm seama exact cum suntem.

Învăţare interactivă

Spune-le că sunt un comitet care lucrează pentru o revistă internaţională de succes, care la sfârşitul fiecărui an are un articol pe copertă şi dă un premiu unui „bărbat al anului sau unei femei a anului”: o personalitate bine cunoscută ce a fost semnificativă în evenimentele din acel an. Poate fi un politician, o celebritate, un atlet, un inventator, sau oricine cunoscut. După ce au fost propuşi câţiva candidaţi, să voteze un câştigător.

* Ce au făcut aceşti oameni de au ieşit în faţă?
* După ce criterii judecă lumea valoarea unei persoane?

Folosind comentariile lor din întrebarea de mai sus, explică-le că aşa cum majoritatea părinţilor folosesc un băţ din curte sau marchează nişte semne pe perete pentru a măsura creşterea copiilor lor, lumea înconjurătoare are „beţe de măsurat” cu care măsoară valoarea unei persoane: o înfăţişare plăcută, bani, inteligenţă, muncă grea, abilităţi atletice, etc. [Poţi fi mai creativ şi dacă ai timp, îndemânare şi resurse: poţi desena pe tablă sau să pui pe perete ceva ce să reprezinte un “băţ de grădină“ cu titlul “înfăţişare frumoasă”, “bani”, “inteligenţă”, “muncă grea”, “abilităţi atletice”. Sau poţi doar să explici verbal ideile.]

Lumea şi oamenii din jurul nostru ne preţuiesc şi ne definesc prin ceea ce putem oferi: dacă suntem bogaţi, valoarea şi identitatea noastră constau în bani; dacă suntem frumoşi, valoarea şi identitatea noastră constau în felul în care arătăm; dacă suntem inteligenţi, rapizi sau puternici,acestea constau în abilităţile noastre. Toţi avem nevoie să fim văzuţi ca şi valoroşi, aşa că majoritatea oamenilor îşi concentrează viaţa încercând să obţină unul sau mai multe dintre aceste standarde. Şi cum aceste standarde sunt imposibile de realizat pentru majoritatea oamenilor, uitându-ne la noi înşine în oglindă ne vedem nesemnificativi şi chiar cu defecte sau inferiori.

Aplicaţie biblică

Pentru a ne ajuta să înţelegem confuzia şi frustrarea, în a încerca să ne dăm seama cine suntem noi din punct de vedere a celor din jurul nostru, ne vom uita la viaţa lui Iosif din cartea Geneza. Foarte puţini oameni experimentează bucuria şi tristeţea prin care a trecut Iosif. Când avea 17 ani a trecut de la statul de fiu privilegiat şi foarte iubit din casa tatălui său, la a fi sclav într-un tărâm îndepărtat. Pe când avea treizeci de ani trecuse de la a fi un simplu sclav, la a administra o casă importantă, apoi de la închisoare la a conduce întreaga ţară a Egiptului. În loc să începem să-l cunoaştem pe Iosif mai bine, vom face un raport aprofundat de investigaţie al vieţii lui, unde vom interoga oameni ce l-au cunoscut îndeaproape şi care au făcut parte din viaţa lui.
Dacă grupul tău are zece sau mai mulţi participanţi, roagă pe cineva să fie reporterul TV şi împarte studenţii rămaşi în 5 grupe. Dă fiecărui grup nume şi versete corespunzătoare şi roagă-i să pregătească răspunsuri la întrebări pentru fiecare persoană din listă.
Dacă grupul tău are mai puţin de zece persoane, joacă tu rolul reporterului şi pune-i pe participanţi să lucreze individual în loc de grupuri. Prima persoană din fiecare listă este cea mai importantă aşa că, dacă este necesar, poţi elimina a doua persoană, pentru ca participanţii să nu fie nevoiţi să interpreteze două personaje.

Distribuie următoarele personaje:

1. Iacov/Israel – Gn. 37:2-3; Lea – Gn. 29:16-34, 30:14-15
2. Fraţii lui Iosif – Gn. 37:2-9, 17-20, 23-28; Ruben – Gn. 37:2-9, 17-29
3. Potifar – Gn. 39:1-6, 17-20 Soţia lui Potifar – Gn. 39:6-18
4. Paznicul închisorii – Gn. 39:20-23 Paharnicul regelui – Gn. 40:1-15, 20-23
5. Faraon – Gn. 41:9-15, 28-45
Scrie următoarele întrebări pe o tablă sau o foaie mare de hârtie:
1). Care este numele tău?
2). De unde îl ştii pe Iosif?
3). Ce crezi despre el? De ce?
4). I-ai arătat ceea ce crezi despre el prin acţiunile sau vorbele tale? Dacă da, în ce fel?

Alocă destul timp pentru fiecare grup şi persoană, pentru a citi pasajul şi a pregăti răspunsul la întrebări. Apoi pune-l pe “reporterul TV” să-i interogheze punânde-le cele patru întrebări. După fiecare interviu pune-i pe participanţi să comenteze modul în care Iosif s-ar fi văzut pe sine după opinia persoanei respective.
După ce toate caracterele au fost interogate roagă pe cineva să citească cu voce tare Gn. 45:1-15. Discutaţi cum se vedea de fapt Iosif şi cum îşi vedea viaţa. Concentraţi-vă pe faptul că nu era mândru sau arogant nici în faţa fraţilor lui, nici în faţa celor ce l-au criticat şi l-au tratat urât, dar în schimb îşi iubea fraţii şi credea că Dumnezeu are un scop pentru viaţa lui. Evidenţiază 45:8, “Aşadar, nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu.” Citiţi împreună Gn. 49:22-24 şi întreabă:

* În ce mod era viaţa lui Iosif roditoare? [Dumnezeu l-a folosit pentru a salva vieţile oamenilor din Egipt, a ţărilor din jur şi a propriei familii] * Cine erau cei ce l-au atacat? [oamenii care au încercat să-l rănească, cum ar fi fraţii lui şi soţia lui Potifar] * Am văzut nu numai că Iosif a supravieţuit atacurilor, dar s-a dovedit a fi un conducător înţelept şi un frate iertător. Cum a rămas “pe poziţie”? [punându-şi încrederea în Dumnezeu şi primind ajutorul lui Dumnezeu]

Angajament

Dă fiecărui participant o hârtie şi un pix sau creion. Pune-i să scrie trei locuri sau oameni care i-au făcut să se simtă bine cu privire la ei înşişi şi trei oameni sau locuri care i-au făcut să se simtă rău cu privire la ei înşişi. După ce au terminat ţine în mână o oglindă dată cu vaselină de la începutul lecţiei şi explică.
La fel cum ne este greu să ne vedem în această oglindă pentru că nu oferă o reflexie clară a ceea ce suntem, la fel şi reflexia despre noi pe care o vedem prin alţii nu este perfect clară. Păcatul din viaţa altor persoane îi face să deformeze felul în care ne observă şi ceea ce ne reflectă despre noi înşine.
De exemplu, la fel cum fraţii lui Iosif îl urau nu pentru ca era un baiat rău, ci pentru că ei erau geloşi pe dragostea tatălui lor, în acelaşi mod o persoană manipulativă şi abuzivă va face o altă persoană să se simtă nesemnificativă sau insignifiantă fără nici o bază clară de valoare în obiectivul abuzului lor. Pe de altă parte, la fel ca tatăl lui Iosif, care nu l-a ajutat fiind mai sensibil cu fraţii lui, ci făcând situaţia mai rea dându-i o haină specială ca toată lumea să vadă, în acelaşi mod un părinte sau bunic mândru poate supraestima talentele şi meritele urmaşilor lor, făcând de exemplu, un copil egoist şi răsfăţat să creadă despre sine că este darnic şi merită totul.

De cele mai multe ori ceea ce oamenii ne reflectă are de-a face mai degrabă cu ceea ce cred despre ei înşişi sau cu ceva ce are loc în viaţa lor în acel moment decât cu ceea ce suntem noi. Un părinte alcoolic îşi poate face copilul să creadă:”Dacă eram mai ascultător sau dacă nu mă certam atât de mult cu sora mea, tatăl meu nu ar mai bea.” Dar este clar pentru toţi că dependeţa tatălui nu are legătură cu atitudinea copilului.

Încheiere

Întreabă dacă vreunul dintre participanţi a fost vreodată într-o „cameră a oglinzilor” sau dacă au văzut oglinzi care deformează imaginea, personal sau la TV, sau într-un film. Dacă au văzut, întreabă-i cum arătau sau cum acele oglinzi făceau oamenii să arate. Dacă nu au văzut astfel de oglinzi, explică-le cum acestea exagerează părţi ale persoanei în funcţie de forma oglinzii, şi nu de forma persoanei. Pot să facă o persoană să arate foarte înaltă sau foarte scundă şi grasă sau având un cap imens sau un nas imens.

* Poţi vedea într-o oglindă deformată ceva adevărat despre tine? [da, culori, ca cea a părului tău, ochi şi haine. Ce porţi atunci blugi, fustă, pulover] * În ce nu poţi avea încredere din ceea ce vezi într-o oglindă deformată?
* Cum poţi să ştii că poţi avea încredere în ceea ce vezi sau nu? [cea mai bună modalitate este să ştii cum arăţi într-o oglindă bună]

Pune-i pe participanţi să recapituleze ceea ce au scris pe foi şi să petreacă căteva momente în rugăciune şi să-L roage pe Dumnezeu să-I ajute să poată discerne în acele situaţii ceea ce este o reflexie corectă despre ei înşişi (de exemplu, o profesoară fiind supărată pe ei pentru că vorbesc tot timpul în oră) şi ceea ce nu este o reflexie corectă despre ei (de exemplu, cineva care îi critică pentru propria stimă de sine scăzută).